sâmbătă, 4 iulie 2009

Escapada


Am invatat ca marea poate avea gust amar.In toata splendoarea ei m-a intampinat cu frig ... indiferent de zi, nu conta la ce ora, erau aceleasi strigate urmate de rasete atunci cand apa imi atingea picioarele.
Am avut ocazia sa privesc in larg si sa ma intreb cum pot ajunge acolo unde marea se uneste cu cerul. M-a invatat ca totul e un dar de la Tatal meu. Am profitat din plin de vant, l-am lasat sa-mi sufle parul... i-a lasat gust sarat. Nu am condamnat scoica care mi-a lasat o urma pe genunghi, caci toate suntun dar !
Am petrecut atata timp alaturi de doua suflete minunate in plimbari pe malul marii sau in asa numite "chasses des coquillages", pastrand tacerea. Se simtea golul ce ne unea, toate visam la ceva...va multumesc ne-am putut impartasii si bucuria !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu